miresme-n miez de vara

tramvaiul 14, drum spre casa. tramvaiul ala pot sa-l impart in 3 parti, estimand ca o parte este de ajuns pentru propagarea oricarui miros, de orice fel ar fi el. si eu am apucat sa ma sui in mijloc. si in acel mijloc, nasul meu detecteaza el ca ceva nu e in regula cu aerul pe care il trag cu sete in plamani. un domn dragut, care era in dreapta mea.....mirosea. deci mirosea asa tare nenea ala incat eu nu am sa va povestesc cat de tare mirosea. am decis sa migrez spre prima parte a tramvaiului, unde spre surpriza mea, nu mirosea urat. dar asta nu inseamna neaparat ca era ok...
era un grup de pelicani (cocalari). si au decis ei ca ar fi foarte interesant sa stranga vreo 500 de sticlute de pafum, sa le verse in cada si sa se scufunde acolo in ele. si pe deasupra...mai si confirmau stereotipul cocalarilor. adica erau cu maneaua in telefon, bineinteles "cea mai noua melodie".
din nou, migrez, acum spre ultima parte a tramvaiului, si trec iar prin partea din mijloc, unde era domnul cu viermisori in cur si nu numai.
ei fratilor, surorilor, si ce vietati imi mai cititi blogul, in ultima parte a tramvaiului, miroasea a...DUMNEZEU. da. erau 4 calugarite. eu nu pot sa atribui mirosul ala la alceva. asa zic eu...ca asa miroase Dumnezeu. Nu a fost asa rau mirosul ala. Dar acolo mi-a venit o idee de afaceri. As face un parfum dupa mirosul ala. I-as da un nume sugestiv, cum ar fi "treimea, the fragrance". sau "Fiul, Eau du toilette". Zau ca as incerca asta!